Mi-a fost dor de tine vara! Bine ai venit! Numai tu imi poti induce starea asta de duca, de lehamite, de leneveala si dulce toropeala. Simt ca devin una cu asfaltul, ca ma topesc, si incet incet ma inghite cu totul Bucurestiul asta prafuit si excesiv de infierbantat. Anul trecut am fost pentru prima data in Vama Veche, imi pare rau ca m-am trezit cam tarliu, si nu am putut sa gust cu adevarat atmosfera reala care domnea in Vama acum vreo 5 ani cand inca se rugau prietenii sa imi  las fitzele acasa si sa merg in Vama la cort….insa mi-a placut, nu mai mult decat Protaras-ul si apele lui limpezi, nu mai mut decat atmosfera incendiata din Agya Napa, insa ma bucur cand vad ca si la noi se poate…si…m-am ametit dansand in jurul focului, m-am hilizit cu oameni pe care-i vedeam prima data, am dansat pana la epuizare, si nici macar nu e tot! Am dormit intr-un pod, pe o saltea soioasa, bazaita de tantari si navigand pe diverse filmulete de pe youtube. Sa va spun ca-n Vama miroase a mare, a soare, a iarba si a voie buna? Probabil stiti si voi…inconparabil cu orice altceva i came across with in my life.

Vara asta voiam sa merg cu niste prieteni in Sulina, asa mi s-a spus cum ca ar fi faaaiinn, si poate chiar si un Costinesti, la Epava, ca in viata trebuie sa  treci peste un mod de gandire conservator si puritan ( 😀 ), insa chipurile si Sulina e in curs de imbunatatire…ma gandesc cand n-or sa strice astia tot ce e frumos…

Pana una alta….HAI la mare zise Panseluta cu dor de duca, oriunde ar fi marea asta!