Desi nu e o zi tocmai  prielnica pentru mine din varii motive, am zis ca poate m-oi mai amuza nitel cu o povestire de-a Ionelei Crenguta.

Pentru ca iarna care ne impresoara, ca turcii de-l inconjurau pe Stefanel ce MARE, mi se duce gandul tot la vremurile demult apuse, la tara, iarna, frig, nu prea mare chestie de facut. Mamaie pleaca, nu stiu unde, si nu ma fascina interesul pentru programul ei, vital era sa stiu cand se intoarce! Daca intrebam : – da un’ te duci mamaie? mi se taia macaroana :  – sa am di un’ vini. Explicabil de ce ma rezumam sa intreb cand te introci acasa? R: – acusica, cand defapt trebuia sa intreb : – te mai intorci??!! Asta pentru ca era foarte posibil sa nu mai aiba la ce sa se mai intoarca, am avut suficiente tendative de incendiere a agareturilor si a casei si a bucatariei de vara si a bucatariei mici ( ca la oamenii gospodari e plin de bucatarii ), cat sa aiba o stangere de inima cand ma lasa singurica si nesupraveghetata 😀

Pleaca mamaie, deschid larg usa si chem pisica. De ce pe ascuns? Mamaie ura matele, si le altoia cu cate un sut in partea dorsala de zburau miorlaind cat colo, pentru ca au prostul obicei de a se cocota pe mese, cat timp nu erau in casa erau bune la casa omului! Eu iubeam matele, alea nesimtite care se alinta sa capete ceva, care lasa par peste tot si pe care le poti chinui cat de cat. Buunn, vine pisica in pasi de mars pana in casa, cald, bine, o hranesc, o alint, ii dau ghemul de’a valatucul sa se joace…si…….imi vine ideea geniala,( cum altfel?!) , ca poate i-o fi frig, si de ce sa nu o incalt?! Si iau cateva coji de nuca ( mamaie imi lasase cu limba de duca sarcina de a decoji muuuullteeee nuci – sa ma tina ocupata- cu promisiunea ca imi intinde pielea pe bat daca nu’s gata pana se intoarce ea), iau 4 jumatati de coji, le indes cu greu in picioarele matei, cu greu, cu zgarieturi cu scuipaturi, prosta, nu stia ca vreau sa-i fac un bine??!! Si o vaz asa incaltata, facand exercitii de echilibristica, si o las prin casa, si aproape lesinata de ras, imi zic : – de ce nu aspune-o pe plita de la soba?? Chiar, de ce nu? Veni raspunsul?! Si iau mata , saraca, mai mult speriata moarta decat fericita de ideile mele si o catar pe plita, incinsa de focul cu lemne de fag…si incepe sa miorlaie, se incovrigeste disparat si hhhssstt si mai mai sa n-o mai pot recupera, unde mai pui ca m-a si muscat proasta si m-am si fript la deget, clar am fost si blestemata in limba pisiceasca , imi venea s-o arunc pe geam!!! Cojile dogoreau, ca atare nu am descaltat-o si am lasat-o afara, in zapada, sa se urce iar in pod nemernica!!! Cand s-a intors madama, eram un ingeras, nu se intamplase nimic! Pana a vazut mata, chinuindu-se sa se urce in pod unde avea pisici….si nu putea evident! Ma ia la interogat mam mare, ce i-am facut la mata? Eu sa jur si nimic mai mult ca habar nu am. Si asa a ramas, a crezut ca vecinii au incaltat pisica si dai si alearga prin ograda animalul care pare’se in stare de veghe acu’ nu voia sa mai aiba de’a face cu fenomenul diabolic numit Eu! Sa va spun ca nici scoaterea cojilor nu a fost mai usoara? Sa va zic si ca mam mare s-a prins dupa zgarieturi ca eu chinuisem mata? Vai de capul meu cum am platit polita aia cu varf si indesat! M-a altoit ca pe mine! Nici nuci nu am mai curatat prea des, asa mi-a fost castigul!

Tocmai pentru ca inca ma bantuie pocinogul asta, nu o sa pot bea azi bere nefiltrata, si nici nu o sa mananc cartofi twist, si mai ales nu o sa ma bucur de o intrevedere sanatoasa cu Irina, pretena din dotare 😀