Dragii mei, bat din picioare de nerabdare, numai gandul ma face sa tresalt de fericire, ma proiectez intr-o lume feerica si numar zilele pana sambata cand…voi revedea Brasovul, orasul meu de suflet! Ma loveste in petala amintirile din copilarie, aerul tare de munte, acum daca o vizitez pe mamaie, ma nauceste de cap aerul ala curat…albia raului involburat, in care imi inghetau picioarele spaland la mana, cu sapun de casa, covoarele grele de iuta, si nu ma mai plangeam ca am o viata grea, si aveam parte de atata veselie in fiecare zi ca nu-mi imaginam ca intr-o zi o sa ma izbeasca de toti peretii grijile vietii.

Sa revin cu picioarele pe pamant, sa va spun ca la noi in birou e mare debandada, au venit peste noi britanicii, rusii, bulgarii, polonezii si altii, nu sunt prea incantata…nu sunt incantata nici de faptul ca administratorul cladirii s-a tipat la noi ca fumam in subteran, mama lui de imbecil, a trebuit sa ii explic ce inseamna sa sa ai maniere si un alt mod de abordare implicit exprimare, nu sunt sigura ca a inteles ceva…dar a plecat in treaba lui, la timp! Tot la timp ne-am oprit si noi din discutii, unei prietene i-a nascut sora si  ne-am introdus de buna voie si nesilite de nimeni in elemente explicative, prior, in timp si dupa nastere, nu-i tocmai placut…desi bag mana in foc ca e o experienta extraordinara, chiar si manjita de diverse, si cu dureri, si cu tipete si cu interventii care mai de care…ma mai gandesc daca vreau sa fac bebe, ma gandesc intens 😀

Hai sa deschidem alte subiecte, mai placute, mai funny, mai antrenante. Ce spuneti voi vis-a-vis de relatriile ( de n luate cate 8) dintre colegii de birou? In fond petrecem atata timp la munca incat aria noastra de activitate se reduce uneori doar sfera cercului: birou-casa-birou-casa…si uneori iti iei si ‘munca’ de la birou acasa. O fi o alegere inspirata, sau nu? Voi ce credeti?

 

O zi  minunata tuturor!