De cele mai multe ori, cand ma uit la cate vreun film Si-Fi, ma ia cu frisoane, pe langa micile imbunatatiri ( daca se pot numi asa) ale traiului prin inventii precum : robotul bun la toate ( daahh doamnelor si domnilor si la sex!), sau masinile eco zburatoare, o sa fim invadati si de virusi din ce in ce mai puternici, din ce in ce mai agresiv ( a se vedeam filmul: after 28 days/weeks), care or sa ne trieze pe principiul : cel mai puternic rezista si perpetueaza specia. Asta daca nu gasesc savantii o modalitate prin care sa acopere pamantul asta fragila noastra planeta intr-un glob de sticla. Mie imi e teama ca nu o sa imi pot intelege nepotii, ca nu o sa fie interesati de povestile bunicii, ci de cine mai stie ce jocuri care implica stimularea corpului striat direct, si nu asa, prin mici stimul ca si pana acum di intr-un mod care sa-l faca pe Marchizul de Sade mandru dar cumva nu ma ingrijorez, fiecare generatie are semnul ei distinctiv, si sunt sigura ca si despre noi s-a zis ca suntem generatia pierzaniei samd..dar uite ca ne-am acomodat numai bine.
Rad, va zic si voua de ce : sotul vine acasa, sotia il asteapta doritoare, sotul isi exprima insatisfactia si nedumerirea : – decat sa ma sui pe tine mai bine pornesc robotul! :))
Deja in State am vazut baruri de oxigen, cred ca in viitor o sa umblam cu tuburile de oxigen dupa noi, pana se obisnuieste plamanul sa se descurce cu oxigen mai putin plus dioxidul de carbon mai mult, sau poate redevenim pesti , si rezolvam problema. Eu as vrea ca in viitorul meu sa se oglindeasca o imagine frumaosa, a unui batranel tinand de mana o batranica, amandoi putin ursuzi, dar zambitori, cu ochii stralucind a intelepciune si care inca isi simt inimile batand la unison, care o fi reteta longevitatii unei relatii?? Ma gandesc totusi ca din ce in ce mai des in cupluri survin probleme si dupa ceva timp ambii renunta la a mai lupta pentru ei, sau la a ramane impreuna, oare cum va fi pentru ei la batranete?
Voua ce va vine in cap cand va ganditi la viitor?
mart. 08, 2010 @ 10:31:58
mart. 11, 2010 @ 11:20:58
Multumesc!!!!
feb. 28, 2010 @ 20:37:48
Eu am observat in timp ca iau problemele as they come. Asta poate fi si bine si rau: bine ca nu imi fac never ever ganduri rele doar din anticiparea a ceva ce e posibil sa se intample sau nu, rau ca nu am deloc spirit de prevedere si ma trezesc in fata unor probleme care trebuie rezolvate atunci, pe loc. Din fericire ma ajuta cerebelul asa mic cum e el si doza de nebunie care il populeaza :)) Io zic ca si tu ai capacitatea asta de a rezolva orice comes your way…asa ca gata cu gandurile rele 😉
mart. 01, 2010 @ 09:53:11
🙂 My dear, nici eu nu debordez de negativism, imi place sa filosofez uneori, nu stiu de ce toata lumea a preferat sa vada o abordare deprimanta
a scrierii, eu eram vesela dom’le, n-am zis decat ca sper ca un mosnegut sa fie alaturi de mine la batranete…altfel..cu cine o sa ma mai cert?!
feb. 28, 2010 @ 00:16:24
feb. 25, 2010 @ 21:48:33
frumos post… dupa ce am citit la croco un post super tare legat de banii sii cuplu acum citesc la tine unul la fel de tare.
eu sunt sigur ca voi sfarsi singur si pe la vreo 70 de ani voi analiza cum a fost viata mea. o sa imi para rau ca nu am cui povestii cele intamplate in viata mea. desigur ca voi scrie pe blog.. mai bine zie va fi un video blog pe atunci. atunci multi vor asculta si vor rade …. omule asta e nebun … inca viseaza… asa ceva e imposibil….
problema cea mai mare a viitorului e ca ne vom pierde Umanitate din noi. pe zi ce trece vom ajunge doar simpli roboti.
dar, rau, bine cum o fii in ziua cand ma voi stinge sa stii ca o voi face cu regret. am iubit si voi iubi aceasta lume. asta e e regretul meu… ca nu pot trai cel putin 1000 de ani.
kiss you
feb. 26, 2010 @ 09:33:14
Nu traim o vesnicie, tocmai de asta e important sa valorizam la maxim timpul care ne este dat, Sincer eu nu sunt sigura ca o sa fii pusnic la 70 de ani, dar sunt deacord cu pierderea umanitatii din noi…aspectul asta e cel putin trist si demoralizant.
Ti pup si eu.
feb. 25, 2010 @ 19:35:31
eu nu gandesc chiar asa de departe… decat uneori… momentan ma vad dormind in laborator in seara asta… iar pe viitor sper sa intru in posesia parului tau, daca accepti pariul… ha-ha?… daa… ha-haha-haha!! [ras malefic]
feb. 26, 2010 @ 09:31:07
Cum ti-a fost somnul in laborator? Bineeeee, vrei sa ma deposedezi sa inteleg, fie, iti dau parul! ( stii dexter’s laboratory? Daca da, stii cine are rasul ala malefi, nu? 😛 ).
Asadar…Otopeni… ( ha haha haha – ras malefic ) 😀
feb. 25, 2010 @ 15:41:10
sot, copii,servici,scutece pline de caca, burta mea maaare si pe mine mergand cracanata, sotul transpirat si aproape de lesin in salade nasteri, masina cu 6 locuri, casuta noastra, servici, gradinita,… apoi iar scutece pline de toate cele, dar de data asta purtate de nepoti, pensie, dureri reumatice, pete de batranete, si iar scutece pline ca caca dar de data asta purtate de barbatu-miu. 😀
feb. 25, 2010 @ 16:04:42
Si viitorul se coloreaza in roz….sau cacaniu, dupa preferinte 😆
Zuzo! :p
feb. 25, 2010 @ 14:27:33
Ceva nu se va schimba si anume, nimic in viata nu tine prea mult.Nu-ti mai bate capul acum cu ganduri si proiectii,pt ca ti-l vei bate suficient atunci. Dan
feb. 25, 2010 @ 14:57:56
🙂 Multumesc de sfat Dan! O sa fiu o bunicuta senila, n-o sa am prea multe ganduri…ma gandeam la partea frumoasa, la acel ‘ daca’ voi avea pe cineva cu_care sa-mi impart batranetile 🙂
feb. 25, 2010 @ 13:57:19
Bre, lasa gandurile negre! Cred ca esti in stare sa te lupti sa-ti fie bine, ai si mintea si determinarea si probabil si resursele pentru a face astfel incat viitorul tau sa fie luminos! Am incredere in tine!
feb. 25, 2010 @ 14:10:59
:)) Eu nu stiu zau daca mai apuc sa imbatranesc, eu si ipohondria mea o sa mor de inima rea ca sunt bine merci sanatoasa :))
feb. 25, 2010 @ 13:28:04
plaja, soare, rasfat maxim, un barbat indragostit de mine, eu indragostita de el, copiii nostri jucandu-se pe malul marii si eu tipand ca nu au palarioarele pe cap
…………………………… (adica mai trece ceva timp)
eu cu el, un brad de craciun, nepoti alergand, galagie maxima, lume multa, batrani… dar fericiti
feb. 25, 2010 @ 13:37:56
Exact! Cred ca toate femeile au o proiectie de genul asta. Oare barbatii cum se vad la batranete?
feb. 25, 2010 @ 12:59:51
in idea ca 1% din americani detin 95 % din bogatzie si le e frica de restul ! Pai fa si tu o comparatzie intre Avatar si District 9 … si probabil pe undeva pe acolo zace adevarul … fie avatarele noastre vor trai bine si cistiga batalii pentru femei frumoase si puternice in timp ce noi in real suntem handicapatzi cel putin emotional sau ne vom contopi si transforma in alte creaturi dupa un proces dureros !..dar parca mai real…
feb. 26, 2010 @ 09:40:56
Mai real e ca vom suferi, deja se resimte ciopartirea noastra din punct de vedere emotional, parca trebuie sa te schindezi, tu ca persoana , si tu ca animal social…
feb. 25, 2010 @ 11:24:26
malul marii, o bancuta, un strop de jack si un tsunami… 🙂
feb. 25, 2010 @ 11:41:23
ahahahaha, tipic Ocse! Al naibii de optimism!
feb. 25, 2010 @ 11:21:46
Eu cred ca ai gasit singura solutia…..lupti pentru iubirea ta pana la capat..si lucrurile trebuie vazute cu putina intelepciune..de catre ambii parteneri.
Pentru mine viitorul suna bine…atata timp cat nu vine peste noi vrun razboi sau cutremur.
pupici
feb. 25, 2010 @ 11:40:56
Si intelepciunea de unde se ia? Eh, da ‘ sa te prind eu ca nu imbatranesti cu M langa tine, sa va vad pe la 70 de ani cautandu-va echilibru pe ghetus :))
Cutremur, razboi, virusi, d’astea o sa avem parte, numai ca intotdeauna pare sa li se intampla numai altora!
Ti pup si eu! Mi iz happy for iu!